Soacra mea îl suna pe Dmytro în fiecare zi și ne ruga să mergem în satul lor pentru a-l vizita…
Ne-a spus că îi este foarte dor de nepoții ei și că nu i-a mai văzut de câteva luni. A fost un drum de patru ore ca să ajungem acolo. Fiul meu are 4 ani, iar fiica mea are aproape 3 ani. Nu este ușor să călătorești cu doi copii mici. Amândoi am înțeles asta. Dar mama soțului meu a fost foarte insistentă și am fost de acord să mergem.
Soțul meu și-a luat liber de la serviciu, astfel încât să putem pleca vineri dimineața și să ne întoarcem luni. Am sunat-o pe soacră-mea și i-am explicat când aveam de gând să ajungem. Ea a fost de acord și a spus că ne va aștepta, va frământa aluatul și va coace plăcintele vineri. Am cumpărat cadouri pentru mama și sora lui Dmytro și am plecat.
Ne-am oprit de câteva ori pentru a-i lăsa pe copii să se plimbe, iar la prânz ne-am oprit la o cafenea pentru a mânca. În total, am petrecut aproape 8 ore pe drum. Seara am ajuns la casa soacrei mele. Ne-a întâmpinat fericită, am luat cina, iar copiii s-au dus repede la culcare pentru că erau foarte obosiți pe drum. Iar dimineața, Natalia, cumnata mea, a alergat la mama și i-a spus să se îmbrace repede, pentru că cumnatul meu aștepta în mașină.
Se pare că sora ginerelui meu se căsătorea, se căsătoreau astăzi. Soacra, îmbrăcată frumos, a ieșit din cameră și s-a repezit la fiica ei: „Simte-te ca acasă”, ne-a spus ea, „este mâncare în frigider, am pregătit ceva. Roșiile și varza sunt în pivniță, sunt și câteva conserve, iar cartofii sunt în pivniță, așa că poți să ți-i iei singură.
Și fiule, nu uita să hrănești găinile și porcii la timp. Și am plecat. Soțul meu și cu mine am fost foarte surprinși. Soacra mea știa totul, deci. Dar cum rămâne cu „dorul de nepoții ei”? Ei nici măcar nu se treziseră încă, iar ea deja fugise, fără să se obosească să dea explicații.
Seara, soacră-mea a sunat și a spus că va rămâne acolo peste noapte, ca să poată continua plimbarea a doua zi. Se va întoarce duminică seara. Soțul meu a spus că ar trebui să plecăm duminică seara, că copiii vor dormi noaptea pe drum și va fi mai ușor pentru mine. Am început să ne pregătim să mergem acasă. Duminică seara, soacra mea s-a întors, noi tocmai ne făceam bagajele în mașină și băgam copiii.
Mama soțului meu era foarte nemulțumită, era și surprinsă: „Ai spus că pleci mâine dimineață. Nu am apucat să-mi văd nepoții cum trebuie. Ce vrei să spui? „Dacă ți-ar fi fost dor de nepoții tăi, mamă, nu ai fi plecat, ai fi rămas acasă cu ei. Dacă vrei să-ți vezi nepoții, vino chiar tu la noi. Ție și surorii tale v-am adus niște cadouri, sunt pe terasă. La revedere. Soacră-mea e jignită de noi. Cu mine nu vorbește deloc, iar cu soțul meu poate scoate câteva cuvinte printre dinți. Și ce vină avem noi?
